România, o țară - două lumi. Economist: „Merge mai mult în marșarier decât să accelereze, restul țării e abandonat”

În vreme ce București și Cluj au depășit deja media UE, conform cifrelor oficiale, România are și cele mai sărace zone din întreaga uniune. Trei reputați economiști analizează pentru „Adevărul” situația României, țara în care, potrivit Eurostat, trăiesc cei mai mulți oameni expuși riscului de sărăcie din UE.

Opulența și sărăcia se regăsesc uneori la doi pași. FOTO: Arhivă Adevărul

Economia României a crescut spectaculos în ultimii ani, de la intrarea în Uniunea Europeană, din 2007. În 2006, România avea un PIB de 97,7 miliarde de euro, pentru ca în 2023 să ajungă la 320 de miliarde de euro. Creșterea, altfel impresionantă, este însă departe de a fi distribuită uniform. Campioane sunt orașe ca București, Cluj, Sibiu și Oradea, în timp ce multe altele se confruntă în continuare cu o sărăcie ce amintește de altă epocă.

Trei reputați economiști, unul dintre ei și sociolog, analizează pentru „Adevărul” situația României, o țară practic ruptă în două. Concluzia e una singură: avem, în fapt, două Românii, dar cea mai mare parte a țării se zbate într-o situație de neinvidiat. De altfel, același lucru îl spun cifrele Eurostat, arată că, pe lângă faptul că românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie din UE, România continuă să aibă cel mai mare decalaj între cetățenii cu cele mai mari venituri și românii cu cele mai mici venituri.

Ciprian Dascălu, economist șef la BCR, e considerat unul dintre cei mai buni specialiști în prognoze macro-economice. În opinia sa, România s-a dezvoltat inegal din mai multe motive. Așa s-a ajuns ca Bucureștiul și Clujul să depășească deja media UE la un capitol important.

„Diferențele, în mare parte, sunt istorice. Discuția relevantă e că s-au adâncit în timp. Și țin până la urmă de accesul și calitatea serviciilor publice. PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare în București este 198% din media Uniunii Europene pentru anul 2021. Zona metropolitană București-Ilfov la 171%. Celelate zone metropolitane raportate la media UE pentru anul 2021: Cluj-Napoca 104%, Timișoara 95% Craiova 57%, Constanța 81%, Iași 62%, Galați 51%, Brașov 83%, Ploiești 73%”, spune Dascălu.

El a explicat și de unde vin performanțele economice ale Bucureștiului și Clujului, dar și cum au ajuns cele două să aibă un rating superior României.

„În primul rând, nivelul de trai menționat anterior și implicit posibilitatea de a colecta taxe de la o forță de muncă cu venituri superioare, ceea ce asigură sustenabilitatea la nivelul veniturilor bugetelor locale și constrângeri mai mici în a putea rambursa împrumuturile”, explică Dascălu.

Opt orașe produc 80% din creșterea economică

Dezvoltarea inegală a României îl preocupă și pe Daniel Sandu. Cercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența, Sandu este în primul rând sociolog, dar și economist, iar de-a lungul anilor a lucrat inclusiv pentru Banca Mondială.

El amintește prăpastia dintre mai bogate orașe ale României și restul. „Avem o diferență magnifică între orașele mari, cele 7-8 cele mai mari orașe din România și restul țării. E o cercetare la Banca Mondială acum câțiva ani care spunea că creșterea economică înregistrată în România din 2007, deci de la intrarea în UE până în 2020 sau 2021, 80% din creșterea economică a fost concentrată în aceste 8 localități”, arată Sandu.

Faptul că există 7-8 oaze de prosperitate arată că se poate obține performanță economică și în România. În schimb, dacă celelalte localități suferă, vina aparține deopotrivă guvernelor care s-au succedat și nu au reușit să găsească soluții, dar și autorităților locale.

„Asta se întâmplă în primul rând faptului că nu a existat un plan, nu există niciodată un plan al guvernelor de a spune «Vrem să dezvoltăm această zonă. Deci vom face niște acțiuni, un cadru, un plan ca să dezvoltăm această zonă»”, mai spune el.

Practic, României îi lipsesc încă argumentele. „E un mod de a face lucrurile care este foarte atipic pentru Uniunea Europeană și care, din păcate, este foarte dificil de înlăturat fără un stat mai puternic, cu instituții mai bine finanțate și echipate cu oameni mai bine pregătiți, mai bine plătiți”, încheie Sandu.

  „Restul țării e abandonat”

Analistul Adrian Negrescu este la fel de categoric. O spune cu subiect și predicat: o parte a țării e practic abandonată.

„Din păcate, România se enclavizează economic pe zi ce trece. Sunt poli de creștere economică ce reprezintă un indicator semnificativ legat de evoluția economiei: București, Ilfov, Cluj, Sibiu, Timișoara, chiar și Iași. Sunt locuri în care economia crește și inclusiv veniturile salariaților sunt pe un plus semnificativ. Însă restul țării e abandonat. Mai mult de 80% din România e formată din oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, cu salarii ridicole, cu firme care se zbat să supraviețuiască și cu o economie la pământ. România e ca o mașină cu două viteze. Merge mai mult in marșarier decât să accelereze spre o evoluție economică pozitivă”, se exprimă Negrescu.

„E o anomalie statistică. Și știți de ce? Pentru că România se enclavizează economic din ce în ce mai accentuat. Politicienii ne spun că stăm bine la PIB pe cap de locuitor, iată ce se întâmplă în București și Cluj, dar uită să ne zică și că Vaslui e cel mai sărac județ din Europa. Sau că dacă ieși din București, la cinci minute distanță vei descoperi zone de sărăcie lucie, mai ceva ca în anii 90”, adaugă el.

Soluțiile sunt simple. Totul pornește de la faptul că este nevoie de investiții și programe ample, de o mai bună capitalizare și de acces la credite pentru companiile private și pentru populație și în general de o politică coerentă, de investiții în infrastructură.